- O iubeşti?
- Da.
- De ce?
- Pentru că o iubesc, tu nu iubeşti?
- Nu. Nu iubesc. Sunt singur.
- O iubesc pentru că e aşa de dulce când se trezeşte dimineaţa lângă mine, se uită în ochii mei şi zâmbeşte. O iubesc pentru că atunci când o chem în oraş stau după ea să “se facă frumoasă” pentru mine şi doar pentru mine. O iubesc pentru că atunci când îi dau o floare văd cum tremură de fericire. Iar dacă nu ne vedem o perioadă îmi sare în braţe şi îmi şopteşte la ureche “mi-a fost dor de tine puiul meu”.
- Ea te iubeşte pe tine?
- Nu ştiu, sper. Mi-e frică să nu o pierd. Nu aş suportă să o pierd, e tot ce am pe lumea asta. O iubesc.
- E greu să iubeşti?
- E cel mai frumos lucru din lume. Iubirea nu vine singură, într-o relaţie există şi suferinţa. Dar ceea ce rămâne întipărit în memorie sunt doar clipe frumoase, tandre, clipele de iubire.
- Să înţeleg că o iubeşti…
- Da, o iubesc…
(am pus semnul # în dreapta titlului ca să marchez faptul că această conversaţie este una imaginară, prima dintr-un lung şir ce va urma să apăra aici)
5 comments
Comments feed for this article
16 aprilie, 2008 at 11:41 am
Radu
e scris simplu si sincer, nu-i rau !
16 aprilie, 2008 at 5:34 pm
aksel
e bine mai. superb. si perfect adevarat. mi`ai luat cuvintele de pe limba… uluit inca…
29 aprilie, 2008 at 3:00 pm
Delia
sincer…
imi place… cred ca toti la un moment dat o sa ne punem aceasta intrebare in viata : ” Il / o Iubesti? “… si sincer la intrebarea : ” De ce Il / o Iubesti?? ” nu as putea raspunde… 
bravo!
30 aprilie, 2008 at 5:28 pm
Delia
Prin viziunea mea,sa iubesti pe cineva inseamna sa`i gasesti cheia de la poarta sufletului,sa privesti persoana in ochi,dezlegand misterul necunoscutului,iar ca sa poti citi in sufletul unui om trebuie sa intelegi ca dincolo de aparente, totul e diferit…
tu ce zici? 
1 mai, 2008 at 12:47 am
vlladin
E adevarat ca drumul de la zero la iubire trece prin mai multe etape. Dupa parerea mea, ca sa poti sa spui cuiva “te iubesc”, ar trebui sa astepti o eternitate. Dar noi oamenii nu traim o eternitate si deci trebuie sa ne grabim.
Intai cunoastem persoana respectiva, apoi ii deschidem usa sufletului, o deschidem pe a noastra, apoi dupa o vreme incepem sa o iubim. Acesta este cazul ideal. Insa in vremurile noastre se procedeaza altfel… Ii deschizi usa, ii deschizi pantalonii, ii deschizi sutienul, ii spui ca o iubesti si apoi o trimiti acasa. Traim intr-o societate bolnava, putina lume e capabila de iubirea aceea descrisa prin basme.
Secretul e sa gasesti acea persoana capabila de iubire. Cum o gasesti? Nu stiu… Si eu inca o caut